Adânc şi cu smerenie afirm că el, omul, reuşeşte, cu spaimă şi adulaţie, să înlăture spinii esenţelor finite, devenind o fiinţă anti-ipostaziere.
Omul virtuţii, omul urletului şi al sărutului, omul opac, omul şarmant printre iluzii, iată feţele celui care iubeşte măreţia creată cu sârg de o putere ce depăşeste limitele lumescului. Prin om curge fluviul de aur şi sânge al jertfei, prin om ochiul răpune visul şi tot prin el un murmur vânjos cântă sincronul monadelor.
Acesta este pentru mine Omul, acesta eşti tu, cel pornit pe drumul spre ceea ce suntem.Omul,un filosof rafinat şi abisal, recunoaşte că vitalitatea esenţelor este semnul libertăţii sale de expresie. Valoarea sa inseamnă ivirea sa.

luni, 31 ianuarie 2011

Paşii noştri

Fie şi în paralel tot acolo vom ajunge.
Chiar şi moartea de-a goni în întuneric tot tu, lumină, ai da umbra.
Fie şi în apa unui iaz, tu spre mine inoţi şi rupi plase de invidie.
Chiar şi asa,iubitule, tot cu tine mă trezesc în gând.

Acum de n-ai veni aici, rupt mereu, în cumpeni voi sta.
Nu cred că tu,fluture,ai putea să-mi dai drumul,sunt polen.
Acum de ai pleca şi vulturii şi-ar abandona zilele.
Nu cred că tu,vântule, poţi să mă spulberi înainte să visăm.

Lângă ferestre,tu aştepţi să îmi intri în casă.
Acolo,unde nu te vezi, te ajut şi-mi dai Nume.
Lângă mâna mea, floare de fior imi mangaie tristeţea.
Acolo unde iubirea nu a pătruns, nu am văzut noi poarta.

Întotdeauna am invăţat să fim copii.Joc matur facem acum.
Niciodată nu m-ai rasfatat altfel decât cu tine.
Întotdeauna râzi cand vorbesc de veşnicie.
Niciodată să nu pleci fără ultima oră de iubire.

Din iad am ieşit să te luminez.
Raiul e luminat de spaima de-a mă pierde.
Din iad către lună am făcut singurul pas
si ştiu iubite că spre rai ne întoarcem curând.

9 comentarii:

  1. mai Radule,intr-adevar astea ultimele doua poezii au fost extraordinare.Plus ca am observat nuantele, si..mi se pare antagonismul in care ea EROINA vine din rai,poate pentru ca tu mereu ai tacut si ai admirat-o,cred. aceeasi tema in doua poezii distincte. e foarte interesant duetul.
    sti ca ma uitasem azi in arhiva si am vazut ca acum un an,scriai la fel de frumos. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. scrieti absolut frumos,mai prichindeilor:)):*de fapt sunteti niste frumosi! sa va tina mult impreuna si succs in continuare!

    RăspundețiȘtergere
  3. :)) zise sis dupa ce acum o saptamana :)) pomeneai de prichindei,si tu te plimbai pe sub mese cautai iesirea:*
    sa vezi ce-o zice Ducu la urmatoarea postare, ca acum de cand cu sesiunea numai studiosi suntem:)
    treceam ieri pe langa Tibiscus si chiar la asta ma gandeam,zburau foile cu poezii si cursuri,carti:))

    RăspundețiȘtergere
  4. lasa ca punem la cale sa deschidem un blog...:))pana atunci fi atenta sa nu-ti cada LPpul in zapada:))

    RăspundețiȘtergere
  5. UPDATE:poezie apreciata de toti!

    RăspundețiȘtergere
  6. cand vine postarea noua prichindel( acum si So rade :)) )?

    RăspundețiȘtergere