Adânc şi cu smerenie afirm că el, omul, reuşeşte, cu spaimă şi adulaţie, să înlăture spinii esenţelor finite, devenind o fiinţă anti-ipostaziere.
Omul virtuţii, omul urletului şi al sărutului, omul opac, omul şarmant printre iluzii, iată feţele celui care iubeşte măreţia creată cu sârg de o putere ce depăşeste limitele lumescului. Prin om curge fluviul de aur şi sânge al jertfei, prin om ochiul răpune visul şi tot prin el un murmur vânjos cântă sincronul monadelor.
Acesta este pentru mine Omul, acesta eşti tu, cel pornit pe drumul spre ceea ce suntem.Omul,un filosof rafinat şi abisal, recunoaşte că vitalitatea esenţelor este semnul libertăţii sale de expresie. Valoarea sa inseamnă ivirea sa.

duminică, 31 ianuarie 2010

Povestea sufletelor(2)


Caci dragostea la da aripi si rupe lanturile unei lumi limitate.Cred in soarta frumosului si zadarnic noaptea asterne intuneric peste chipurile lor.Noaptea devine ghid al esentei,al trupului...
Deumnezeu le deschide ochii in fiecare dimineata spunandu-le:"Fi inger si iubeste-ti icoana vietii!"Ei o stiu si se conformeaza cavaleresc legii supreme in fiecare secunda,la fiecare tentatie.Isi adora zambetele.isi saruta iertarile si respiratia e Una,dorinta si ascultare.
O atinge,iar lumea ia foc,vapaile stinse acum ard cu forte imense ,stlele-i privesc si viseaza in rand cu Universul...
El greseste.Are orgoliul umilintei.Dar Ea e buna,curata si il desfata cu mangaieri pline de fiori,iar inima-i e tulburata bataie de ceas al eternului.
Nu vor muri niciodata.In glasurile lor,cuvintele transgreseaza aurore,se transforma in rime ale unui cant duios si vesnic.Ea il tine strans de mana,cu frica de a nu-l pierde,cu blandetea de a-i oferi totul,cu respectul fermecator al maicutei care,atingand imaginea Creatorului dintr-o veche rama de lemn,plange supunator,cerand iertare si ingrijire.
Pasi,fiori si parfumul lui.Crede in El si stie ca implinirea e la cativa centimetri de Ea,de buzele ei,de aburul suflului ei.Nu il va pierde.Pavajul e martor al tipetelor,rugamintilor si promisiunilor.Martor e si cerul.Si aroma ceaiului fierbinte pe care Ea il bea mereu,cu El in bataile inimii,in ritmul tremurului ei.
El o adora.Ii e miracol.Ea e minunata,iar El invata in fiecare sarut ca nimic nu e mai special,mai important si mai vital decat oxigenul divin aparut printre oameni.Miscarile ei sunt pasii tandri si instruiti ai gheiselor,iar glasul e miscare blanda al vantului strecurandu-se printre petale de trandafiri.

luni, 18 ianuarie 2010

Crestinand intunericul

Vom fi impreuna atunci.Crestinand intunericul.
Amintiri si umbre vom fi peste ani.
Sufland praful de pe gandurile noastre
vom gasi clipa de astazi.

Atunci ne vom tine tot de mana.Tu si eu.
Suflete-ntelepte.Nu moarte,ci smerite.
Ne vom gandi la trecut,la tineretea sarutului
si fiorul fulgerator al placerilor.
File ale vietii ingalbenite de ani
Ne vor arata pasii spre ce am fost.Tu si eu.
Suflete curate.Nu grandioase,ci tainice.

Si ce imbratisari,ce seri magice...
Finetea Frumosului si Dumnezeul din noi.
Iti spuneam ca noi traim putin.
Priveai mirata spre mine si ma cuprindeai.
Cu privirea,cu parfumul.
Cupole de flori si cenusiul in culori.

Asa eram noi.Pusi sa ne jucam rolul,tu si eu.
Suflete blande.Nu sageti,ci cupole ale Lumii.
Acum inchid caietul cu amintiri si te privesc din nou.
Ai ramas la fel.Eu nu mai sunt acelasi.

M-ai facut frumos si mi-ai dat sensul.
M-ai facut esential si m-ai salvat,Ingerule.

Cand tac,te ador.Cand iti soptesc iubirea,devi icoana.

miercuri, 6 ianuarie 2010

Paşii (El îi vorbeşte)


Primul pas.Şi mă îmbrăţişează fiorii.
Nu incerc să fiu altceva decât dorinţă.
Simţind atingerea stelelor încep să cred în parfumul tau.

Al doilea pas.Inima-mi bate puternic
vrând să-i fugă dorul spre infinit...eternul tău.
Îmi sunt buzele sângerând a dragoste.
Inchid ochii şi vântul îmi cântă în note dulci sărutul tău.

Inca un pas.Mai am puţin.
Nu vreau să fiu mai mult decât mă poartă viaţa.
Las lumea sa învârtă roata norocului şi să
caute destinul in abis...acolo unde nu e nimic.
Sufletul mi-e plin de culoare.Alege-o tu.

Ultimul pas.Te ţin de mana.
Am găsit ceea ce alţii caută,legaţi fiind la ochi.
Refugiul şi liniştea e aici...acum,mereu.
Fericirea şi implinirea e aproape de noi.
Cum să nu cred in miracolul divin când ochii-ţi
sclipesc a viaţă,cand gura ta îmi şopteste jurămăntul?

Fi lânga mine.Sunt cel mai de seama chip al imperfectului.
Am insa comori in inimă,te simt ca şi cum
mi-ai fi fost alaturi de la Inceputuri...
Strange-mă in braţe.Esti nebunia mării şi-mi placi.

Iubire...mă cunosti şi te cunosc.
Am găsit Calea.Vrei să-mi fi alături pe ea?

duminică, 3 ianuarie 2010

Povestea sufletelor



Doua Universuri paralele.Acum e doar Unul.Privindu-l,trecea dincolo de El,dincolo de lume,si-si gasea rostul Ei in viata.El o vazuse,dar era baiat si asta il ajuta sa nu contopeasca Lumile mai repede decat spunea soarta.Ea cauta Frumosul;se amagise destul crezand in basme in care eroii erau de fapt umbre ale imaginiatiei si in care miscarile pareau greoaie,fara de raspuns.
A venit timpul Lor.S-au cautat;erau mai aproape decat cautarile inimilor.Ochii Ei erau lumina Lui.Ii zambea dulce si fugar iar Ea vedea eternitatea pentru o clipa,in fiecare zi.Isi lua Energia din El.L-a facut sa inteleaga ca lumea inseamna Doi si l-a invatat ca exista sufelete pereche,exista Iubirea de langa noi,ca in spatele chipului Ei se ascunde o putere si o frumusete extraordinara.
Isi multumesc in fiecare zi.Se privesc in fiecare zi.Sarutul lor e clipa Divina,iar legatura lor e mai mult decact chimia oamenilor,e chimia sufletelor si al lui Dumnezeu.
El priveste spre Ea,Ea priveste prin El,spre cer.Se iubesc,si nimic nu poate schimba asta.Au invatat ca un om poate insemna mult,iar cei multi sunt de prisos.Se cunosc.Au incredere si respecta.Se ajuta,se simt.
Rad,cu lacrimi,zgomotos si dulce.Vantul se plimba prin parul Ei,se rasfata cu parfumul Ei.El a gasit linistea.Clipele in care sunt aproape Ii sunt pentru El izvor imens de viata.Tac si se privesc.O mangaie si Ii spune nimic.Ea stie totul.
Isi multumesc in fiecare zi,se privesc in fiecare zi...